Urasc sa termin serii, dar urasc si mai mult sa termin seriile lui Richelle Mead. Dar cu un sentiment dulce-amar am facut-o. Am incheiat aventura in lumea lui Georgina Kincaid. Seria aceasta a fost cea care mi-a deschis portile catre genul urban-fantasy, si, desi nu pot spune ca e cea mai buna din cate am citit, daca m-as intoarce, tot cu ea as incepe. In seria Georgina Kincaid, Richelle Mead a creat un puzzle care trebuia rezolvat de cititori. Cu fiecare carte piesele se asezau la locul lor, iar dupa a cinci-a aveai imaginea de ansamblu. Asa ca, desi Dezvaluiri de Sucub nu a venit cu suprize mari si socante pentru noi, cititorii, a finalizat puzzle-ul cu success. Ce mi-a placut cel mai mult la aceste carti au fost personaje. Fiecare e diferit, cu personalitatea lui, cu o poveste proprie. Nu de umplutura. Richelle Mead aduce la viata aceste personaje in pagini si te face sa iti pese ce se intampla cu ele. Si nu ma refer doar la Georgina si Seth, ci la tot cast-ul. Vreau si eu sa port un tricou cu "Rostogolitorii Infernali", sa fiu antrenat de Roman si sa joc bowling cu Hugh, Peter, Cody, etc. Sau sa ma duc sa petrec o noapte alba intr-un bar cu Carter si Jerome. Povestea a fost buna, dar personajele au fost artificiile. Sfarsitul a fost predicabil, dar dupa cate au infruntat Georgina si Seth, cred ca altceva nici nu ar fi fost acceptabil pentru mine. Imi iau ramas bun de la Georgina Kincaid de Richelle Mead dupa o lectura suficient de lunga, dar nu pentru totdeauna.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu