Cine este ea - ce asteptari are, adica la ce viseaza. Ea, o domnisoara batrana, gen top-model de Romania, dar fara forme feminine distincte, vlaguita de repetarea, de fiecare data a sablonului relatiei bazate pe sex, fara cunoasterea si aprofundarea unor relatii de apropiere intre suflete; iesita sifonata, si cu un gust amar din nenumarate relatii de acest tip, relatii bazate mai degraba pe atractia barbatilor fata de stabilitatea materiala si sociala a familiei ei, nicidecum pe ceea ce poseda ea, prietena lui, asteapta ca divinitatea sa ii trimita prin noul ei potential pretendent “lucrurile minunate pe care i le-a pregatit” lucruri pe care ea le considera a se fi lasat asteptate prea mult timp. Are tot interesul ca sa para ca este atrasa de el, mai mult decat este de fapt, pentru ca simte ca incepe sa imbatraneasca, deja are cearcane de la o viata nu prea ordonata, consumata intre fast-fooduri ziua, cu mancare la caserola si serile de intalniri cu “lumea buna”, ori “fierbinti”, care nu au reusit sa-i determine pe nici unul dintre pretendenti sa o transforme in doamna “la casa ei”, sau mai degraba nici unul nu s-a “ridicat” la pretentiile propriei sale familii. Adevarul cred ca este mai degraba la mijloc, intre aceste doua situatii.
Cine este el - un barbat deziluzionat in tinerete, si frustrat de o iubire prea mare, pana la gandul incercarii de a se sinucide pentru o femeie care clar, nu ii merita iubirea, apoi iesit incrancenat si hotarat sa ramana liber, dintr-o casnicie pe care a considerat-o la un moment dat nepotrivita, se avanta in relatii care repeta acelasi sablon, al barbatului neinteles care cauta femeia sincera, cultivata, inteligenta si amuzanta, adica cu simtul umorului dezvoltat, ratand de fiecare data ceea ce era esential pentru o reusita de durata: schimbarea lui insusi, inainte de a gasi o persoana schimbata de-a gata, sau care sa se schimbe “din mers”, in ceea ce ar trebui sa fie in ochii lui, persoana potrivita si perfecta pentru el. Un tip cu multe orgolii, supraevaluandu-se a fi un om cu mintea deschisa si cu vederi largi, dar cu si mai multe prejudecati, cu care lumea a reusit sa-l indoctrineze pana la aceasta varsta, un om pentru care sonoritatea unui nume il conduce in mod mecanic, la incadrarea imediata a persoanei, ca fiind din “lumea buna”, si care daca se intampla sa mai fie, pe deasupra, si de peste ocean, unde viseaza el sa dea recitaluri din care sa stoarca admiratie si aplauze furtunoase si prelungite, atunci se simte obligat sa vorbeasca elevat, si sa o asigure de totala lui stima, fara sa gandeasca ca acesta este clar, un mod de a judeca un om inainte de a deschide gura.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu